| 1.
|
FĂL'I, fălesc, vb. IV. 1. Refl. A se arăta mândru de cineva sau de ceva; a se mândri, a se lăuda, a se fuduli cu... ♦ (Peior.) A se arăta plin de sine, îngâmfat; a se îngâmfa, a se fălosi. 2. Tranz. (Înv.) A preamări, a slăvi. - Din sl. hvaliti.
Sursă
: DEX'98
(39672)
- LauraGellner |
| |
| 2.
|
FĂL'I vb. v. cinsti, cânta, elogia, glorifica, lăuda, mări, omagia, preamări, preaslăvi, proslăvi, slăvi, venera.Sursă
: Sinonime
( 183743)
- siveco |
| |
| 3.
|
FĂL'I vb. 1. v. mândri. 2. v. îngâmfa. Sursă
: Sinonime
( 183742)
- siveco |
| |
| 4.
|
făl'i vb., ind. prez. 1 sg. si 3 pl. făl'esc, imperf. 3 sg. făle'a; conj. prez. 3 sg. si pl. făle'ască
Sursă
: DOR
(245545)
- siveco |
| |
| 5.
|
A SE FAL//'I mă ~'esc intranz. A se mândri peste măsură; a se fuduli. /<sl. hvaliti
Sursă
: NODEX
(334400)
- siveco |
| |
| 6.
|
A FĂL//'I ~'esc tranz. înv. A ridica în slăvi (în mod exagerat); a slăvi; a glorifica; a elogia; a cânta; a exalta. /<sl. hvaliti
Sursă
: NODEX
(334399)
- siveco |
| |
|
|